anca10
10038 poze   72378 vizite
Albume
0-contact01 Hranitori si adaposturi pt pasarele1-Orasul meu2-1 Regionalisme din MM   MM-drumetii2-Case si anexe vechi din lemn-MM3-Case si oameni in trecut- MM4-Obiceiuri_traditii si serbari - MM5-Case si anexe noi-lemnAmintiri dinainte de 1989-1   Amintiri culinare de demult dar nu chiar antice   Amintiri dinainte de 1989-2Arbori exotici - 1Arbori exotici - 2arbustiarbusti exoticiatunci-acum si for ever youngBancuri si voie buna   sa zimbimburuieni comestibile_medicinale   LEACURI din batrinicase deosebitecase ecologice   exterioare_case eco-verzi   interioare_case eco-verziCiuperci   ciuperci comestibile   ciuperci deosebite   ciuperci mortaleCorbulDecoratiunidecoratiuni simple pt PasteDiaspora RO-vot 2014 _ stiri diversedin Balcon   noriiDiverse 1 - PlimbariDiverse 2 - Gradina cu floriDiverse 2 - Gradina cu frunzeDiverse 3 - DiverseElicoptere militare   Elicoptere civile   elicopterului-istoriaEMOTII_expresii-gesturi-stari   emotii-mici explicatiiFigurine culinareFluturi si insecteFotografii inedite-1   fotografi faimosi   fotografii inedite din istorie   fotografii inedite vechi   Fotografii inedite-2   fotografii inedite-3frumuseti cu aripiGRUP-marionette si papusi_scenaILUZII opticeISTORIE si CULTURALillylocuriMARIONETTEOameni remarcabiliORIGAMI-realizate-de-minePAPUSI de mina_teatruPasari din RO - imagini individuale   Pasari din RO-instananee 1Plante carnivoreplante-exotice_condiment-1plante-exotice_condiment-2poze_vechi   Romania vecheRetete gustoaseSCORPIONIUTILE diverse-diverse aspecte

membru din 3 februarie 2014

4-Obiceiuri_traditii si serbari - MM

"Copiii de azi trebuie să vadă despre ce povestim noi, pentru că altfel nu au cum să înveţe şi să iubească tradiţiile doar după poveşti.Nelăsând tradiţia să dispară vom putea arăta lumii în continuare cine suntem noi maramureşenii."
1.Borsa-Serbarile zapezii; se tin in primul Weekend din martie
1.Borsa-Serbarile zapezii
1.Borsa
1.Borsa
1.Borsa
1.Borsa
1.Borsa
1.Borsa
1.Borsa
1.Borsa
2.Udatoriu' de la Surdesti; obiceiul celebreaza inceputul muncilor agricole de primavara prin sarbatorirea primului satean care iese la arat.obiceiul s-a tinut sute de ani,pina in al2-lea razboi,reluat in anii50,interzis in 70 s
2.Udatoriu' de la Surdesti
2.Udatoriu Surdesti; obiceiul s-a reluat in 1998Cu citeva saptamini inainte de Paste,se aleg dintre feciorii satului,2 crai,care isi aleg jendarii,care vor zice cine a iesit primu la arat dar si ce fecioari au umblat la f
2.Udatoriu Surdesti
2.Udatoriu de la Surdesti; fecioarii care au umblat la fete in postu Pastelui vor fi pedepsiti in prima zi de Paste.In a doua zi de paste craii anunta la biserica ,primul gospodar si alaiul se indreapta dupa liturghie,spre casa
2.Udatoriu de la Surdesti
2.Udatoriu Surdesti; ajunsi la casa Udatoriului,barbatii tre sa gaseasca moneda pe care acesta a ascuns-o intr-un cerc cu diam de 3m,in care sint lemne greu de crapat
2.Udatoriu Surdesti
2.Udatoriu Surdesti; moneda poate fi ascunsa chiar in coada barosului.Daca e gasita,udatoriu plateste tot ospatul,asta in cazul in care nu reuseste sa ajunga singur la piriu,ca sa se spele.
2.Udatoriu Surdesti
2.Udatoriu de la Surdesti; daca moneda e gasita,sarbatoritul e pus pe un plug tras de boi si dus la piriu,sa fie spalat,ceea ce inseamna noroc pt sat la roadele cimpului.
2.Udatoriu de la Surdesti
2.Udatoriu de la Surdesti; pe drum,unii incearca sa-l ajute sa scape,asteptindu-l cu galeata cu apa ...
2.Udatoriu de la Surdesti


Comentarii album • 25
Nume:



Anca10 11 februarie 2016  
Ignatul porcilor in Maramures

Pregatirile pentru sarbatorile de Craciun sunt in toi.
Taranii nu concep sa le lipseasca de pe masa de Craciun afumaturile, care stau la loc de cinste alaturi de sticla cu horinca. Carnati, caltabosi, sangerete, toba sunt asezate, ca o ofranda, in fata colindatorilor, ca semn de multumire pentru urarile de bine care li se fac.
In traditia populara romaneasca, Ignatu’ este o divinitate solara care a preluat numele si data de celebrare a Sfantului Ignatie Teoforul din calendarul ortodox. Exista un timp ritual al sacrificiului porcului – ziua de Ignat (20 decembrie) sau dupa Sfantul Vasile (aproximativ aceeasi zi pe stil vechi), dimineata in zori – moment al zilei propice multor practici rituale.
Ritualul taierii porcului, in ziua de Ignat, se leaga de o traditie a epocii precrestine, cand se aduceau jertfe zeitatilor ce apareau si dispareau in perioadele de innoire a timpului. Ignat era o divinitate solara (”ignis” insemnand ”foc” in latina), si, prin analogie, este si numele Sfintului Ignatie Teoforul din calendarul crestin – ortodox, numit de popor si Ignatul porcilor. La tara, in aceasta zi, singura activitate permisa era sacrificarea si pregatirea porcului, pentru ca in rest nu se lucra nimic.
Mai demult, taranii credeau ca un porc neinjunghiat in ziua de Ignat nu se mai poate ingrasa, pentru ca inainte cu o noapte acesta isi viseaza cutitul sau moartea, cum se zicea pe la tara. “Daca nu tai porcul de Ignat, nu-i mai merge bine…” sau ”Dupa Ignat, porcul slabeste”, obisnuiau sa spuna batranii. Pana sa fie sacrificati, porcii erau ingrijiti cu mare atentie, pentru ca li se dadea sa manance graunte ca sa aiba carnea buna.
Taierea incepea in zorii zilei de Ignat cu o rugaciune. Potrivit traditiei, intre ochii porcului se facea semnul crucii cu varful cutitului. De asemenea, se obisnuia ca, inainte de sacrificiu, porcul sa fie stropit cu apa sfintita si asezat cu capul spre rasarit. Apoi ”misarosul” – un taran priceput in injunghierea animalelor – infigea cutitul in inima cu o lovitura scurta si precisa, care sa nu duca la agonie. La taiere, se spunea ca nu trebuie sa stea nicio persoana miloasa, pentru ca astfel porcul moare cu greutate, iar carnea nu mai e buna, si ca parul porcului trebuie inmuiat in sange ”ca sa nu se stinga neamul porcilor”.
Sfantul Ignatie, de a carui zi se leaga obiceiul, se pare ca a fost copilul pe care l-a luat in brate Iisus Hristos cand a spus apostolilor: ”De nu va veti intoarce si nu veti fi precum copiii, nu veti intra in Imparatia cerurilor. Si cine va primi un prunc ca acesta in numele Meu, pe Mine Ma primeste“. Pentru aceasta s-a numit Sfintul Ignatie purtator de Dumnezeu.
Biserica spune ca acesta a fost in tinerete ucenic al Sfantului Ioan Evanghelistul si, la varsta maturitatii depline, ca urmas al apostolilor ce era, a fost ales episcop in Antiohia Siriei, cetate in care pentru prima data ucenicii Domnului au inceput a se numi crestini. Pentru credinta sa, in timpul prigoanei impotriva crestinilor, Ignatie a fost prins de pagani si aruncat la fiare ca sa-l sfasie, in timpul unei serbari dedicate idolilor, la Roma. Din trupul sau au ramas numai oasele cele mai mari care au fost adunate de credinciosi si puse la cinste in loc insemnat, in ziua de 20 decembrie, anul 107.
Răspunde Raportează
FELICITA 10 februarie 2016  
Un album superb.Ma bucur ff mult ca mai vad traditii si din alte regiuni ale tarii.
Răspunde Raportează
Anca10 10 februarie 2016  
aici sint doar poze. vei fi incintata.......cind ai sa le vezi in realitate...oricind vei fi bine primita n MM
Răspunde Raportează
FELICITA 11 februarie 2016  
Multumesc de invitatie.Cu ani in urma am vizitat manastirea Barsana.
Răspunde Raportează
Florina 26 octombrie 2014  
Superbe traditii, au niste costume minunate maramuresenii !
anca10.sunphoto.ro/4-Obiceiuri_traditii_si_serbari_-_MM/97563435
Am fost luna trecuta la Sighet si am vrut sa-mi iau si eu o ie, dar era 500 lei si am renuntat deocamdata la idee :-(
Răspunde Raportează
Anca10 26 octombrie 2014  
sigur nu ai vrut sa cumperi ie ,in MM pt ca nu se poarta ie....poate cămeşă(care e lunga pina sub/peste genunchi) cu flori brodate la mineci si in jurul decolteului....iar 500lei pt una e f putin...nu era autentica,cea autentica e facuta in totalitate cu mina,incepind de la cultivarea inului sau a cinepei.....una ca cea din poza porneste de pe la 1200-1500 de euro....pina in 5-7000 de euro,dupa modelele brodate si,felul si cantitatea de cipca de la mansete si poale...iar ca s-o faca,o femeie experimentata si cu spor,are nevoie de cel putin 3-4 luni,zi de zi....
Răspunde Raportează
siana 31 august 2014  
Frumos album!Felicitari!
Răspunde Raportează
Anca10 31 august 2014  
multumesc!
Răspunde Raportează
griggre 17 iunie 2014  
Foarte inspirata aceasta sectiune.Frumoase poze.
Multumesc.
Răspunde Raportează
Anca10 17 iunie 2014  
cu placere!
Răspunde Raportează
manu10 15 iunie 2014  
acus' vin si san zienele :D
Răspunde Raportează
Anca10 15 iunie 2014  
da...mai sint 9 zile....
Răspunde Raportează
Anca10 15 iunie 2014  
„De Sân-Zâiene (…) foc fat’ieri pa dealuri, pa imasuri, pantru marha; le tin in mâna si le invârtea, ca si cum invârtesc steagul” (Marturie consemnata in Sacel, in anul 1920, de Tache Papahagi). „Di Sân-Ziene punem ad’iazma de la biserica s-apoi dam pa obraz. Ad’iazma o punem intr-un ciubar mare si-n launtru punem busuioc. Apoi sfintea’l popa si-l ducem acasa si merem si stroptim malaiu si holdele” (Budesti, 1920, Tache Papahagi).
Răspunde Raportează
UNiku 14 iunie 2014  
DE VIS...!!! MILTUMIM DE POZE
Răspunde Raportează
Anca10 14 iunie 2014  
cu multa placere!visul devine realitate,vizitind acele locuri :)
Răspunde Raportează
Anca10 14 iunie 2014  
PLACINTA CREATA (Viorel Merlaş, a înregistrat marca „Plăcinta creaţă”,ca brand de Maramures)

- este un produs de panificatie, la a carui obtinere se folosesc urmatoarele ingrediente:
Faina – materia prima de baza, obtinuta prin macinarea grâului netratat cu substante chimice;
Branza – este preparata in gospodaria proprie.

Procedeul de obţinere a produsului "plăcinta creaţă":

• Se frământă făina, apa, sare până se desface aluatul de pe mână. 10 plăcinte se obţin dintr-un kg de făină.
• Se împarte aluatul în zece bucăţi şi fiecare parte se întinde foarte subţire ca o pătură.
• Se întinde foaia cu un curpator care are dimensiunea plăcintei finale şi a "tepsei".
• Se pune brânză de oaie sau de vacă (să nu fie apătoasă), cartofi, varză sau mere.
•Brânză de oaie se face din caşul de oaie copt, se frământă şi se pune cu sare în vase de lemn şi se tasează foarte bine.
•Foaia se împătură după mână. Este de indicat să nu fie două încreţituri, una peste alta pentru că nu se coace.
• Se prăjeşte în ulei foarte puţin. "Tepsa" (din fontă) nu trebuie să fie înalta.
• Se serveşte cu "grostior" ( grăsimea colectată de pe laptele proaspăt muls)
Traditionalitatea produsului este dată de procesul tehnologic de preparare, de reţetă şi de simplitatea şi rapiditatea preparării acestuia.Plăcinta creeata este specific acestei zone, prin procedeul utilizat la împăturare.

Reteta este specifica zonelor: Tinutul Chioar (zonele: Prislop, Mesteacan).
Răspunde Raportează
Anca10 14 iunie 2014  
o poza cu placinta creata,este la pagina 6
Răspunde Raportează
sopinceanc 12 iunie 2014  
Locuri minunate unde inca se mai pastreaza obiceiurile,,,
Răspunde Raportează
Anca10 14 iunie 2014  
"Maramuras plai cu flori,mindru esti in sarbatori"......obiceiurile au rezistat peste timp,si multe care au fost interzise,se reactualizeaza
Răspunde Raportează
Anca10 12 iunie 2014  
niiii-mai -niii !!!...amu-i si miere-n faguri! :))))
Răspunde Raportează
dani83 12 iunie 2014  
Acum mai merge...:))
Răspunde Raportează
dumichira 11 iunie 2014  
UUUAUUUU asa daaaaaa,oare cat mai tine asa.
Răspunde Raportează
Anca10 11 iunie 2014  
"am fo' s'om hi ".......asa ca....a tine....
Răspunde Raportează
Trimite mesaj Înapoi Nu poți trimite un mesaj fără conținut! Nu este permisă folosirea de cod HTML in mesaje. Mesajul nu a fost trimis din motive de securitate. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.ro Mesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Ati trimis prea multe mesaje in ultimul timp. A apărut o eroare în timpul trimiterii mesajului. Vă rog încercați din nou. Mesajul a fost trimis.