anca10
10040 poze   81635 vizite
Albume
0-contact01 Hranitori si adaposturi pt pasarele1-Orasul meu2-1 Regionalisme din MM   MM-drumetii2-Case si anexe vechi din lemn-MM3-Case si oameni in trecut- MM4-Obiceiuri_traditii si serbari - MM5-Case si anexe noi-lemnAmintiri dinainte de 1989-1   Amintiri culinare de demult dar nu chiar antice   Amintiri dinainte de 1989-2Arbori exotici - 1Arbori exotici - 2arbustiarbusti exoticiatunci-acum si for ever youngBancuri si voie buna   sa zimbimburuieni comestibile_medicinale   LEACURI din batrinicase deosebitecase ecologice   exterioare_case eco-verzi   interioare_case eco-verziCiuperci   ciuperci comestibile   ciuperci deosebite   ciuperci mortaleCorbulDecoratiunidecoratiuni simple pt PasteDiaspora RO-vot 2014 _ stiri diversedin Balcon   noriiDiverse 1 - PlimbariDiverse 2 - Gradina cu floriDiverse 2 - Gradina cu frunzeDiverse 3 - DiverseElicoptere militare   Elicoptere civile   elicopterului-istoriaEMOTII_expresii-gesturi-stari   emotii-mici explicatiiFigurine culinareFluturi si insecteFotografii inedite-1   fotografi faimosi   fotografii inedite din istorie   fotografii inedite vechi   Fotografii inedite-2   fotografii inedite-3frumuseti cu aripiGRUP-marionette si papusi_scenaILUZII opticeISTORIE si CULTURALillylocuriMARIONETTEOameni remarcabiliORIGAMI-realizate-de-minePAPUSI de mina_teatruPasari din RO - imagini individuale   Pasari din RO-instananee 1Plante carnivoreplante-exotice_condiment-1plante-exotice_condiment-2poze_vechi   Romania vecheRetete gustoaseSCORPIONIUTILE diverse-diverse aspecte

membru din 3 februarie 2014

2-1 Regionalisme din MM

In MM veti intilni cei mai frumosi oameni.
Regionalismele şi arhaismele din MM,provin din cuvinte geto-dacice,latine,slave,maghiare,ucrainiene,germane,multe fiind folosite şi in Ardeal sau Transilvania;sînt uzuale in vorbirea curentă,atît la sate cît si in orase,folosite de oamenii simpli cît şi de cei instruiţi sau din poziţii mai înalte ale societăţii,în detrimentul englezismelor şi a altor modernisme...înainte de a fi români,ei sînt moroşeni : paşnici, harnici, aprigi la lucru şi buni la suflet...dar neconformaţi cunoscutului proverb: ”Capul plecat sabia nu-l taie”...pentru că cei cu capul plecat vor rămîne fără cap și fără sabie.
retetele din comentarii sint retete maramuresene,vechi,transmise peste timp.
Chedrenț sau Credenț; dulapior suspendat,in bucatarie sau cel cu Vase,in sufragerie
Chedrenț sau Credenț
Chinderi sau moşini; chibrite
Chinderi sau moşini
Rujă; maces,trandafir sau orice floare cu tulpina  lunga;inseamna si rosu in obraji
Rujă
Dărălắu; risnita;mai inseamna si teasc
Dărălắu
Deț; pahar pt horinca;detul mic are 25 de grame iar detul mare are 50 grame
Deț
Aghistane; Aghistin-castanul comestibil
Aghistane
Aldămaș; palinca ce se bea la incheierea unui tirg;No hai s`om be aldamasul-hai sa incheiem intelegerea
Aldămaș
Tocană; se face si mamaliga in paturi(straturi),intre ele se pune brinza,cirnati sau slanina si se lasa un pic in cuptor...numita si topsita
Tocană
Troacă sau valău; este din lemn sau tabla si in ea se pune mincarea porcilor;poate fi folosita si pt adapatul animalelor;mai inseamna si cutie
Troacă sau valău
Musai a dănţui!; trebuie neaparat,este obligatoriu...musai ii sa dantuiti cu noi-neaparat trebuie sa dansati
Musai a dănţui!
Oiagă (sau uiagă); este sticla din sticla;in poza in sticla cu ţuica este un fus maramuresan,miniatural
Oiagă (sau uiagă)
Groștior (sau groșcior); smintina care se aduna la suprafata laptelui nesert(nefiert)pus la prins,in canti(oale)de lut
Groștior (sau groșcior)


Comentarii album • 76
Nume:



LISANDRU 27 februarie 2016  
F frumos, bravo maramureseni!!!

In Tara Romaneasca nu mai gasesti asa ceva!!

Nici traditiii ( pardon ,foarte putin ), nici nimic !
Răspunde Raportează
Anca10 27 februarie 2016  
Sint convinsa ca o excursie in MM iti va lasa amintiri foarte faine.....oricind esti bineprimit .
Răspunde Raportează
bundu 6 februarie 2016  
am crezut ca-i..."cocon" ala cu tocana !!
Răspunde Raportează
Anca10 6 februarie 2016  
da...coconu-i ...gata de halit tocana
Răspunde Raportează
Anca10 6 februarie 2016  
Ciurigai - reteta din Maramures

Ingrediente:
2 kg faina alba
40 gr drojdie
800 ml lapte
8 oua
200 gr untura
400 gr zahar
2 plicuri zahar vanilinat
ulei pentru prajit
putina sare

Mod de preparare ciurigai:
1. Mixeaza ouale.
2. Pune drojdia in lapte cald, ca sa se inmoaie.
3. Peste oua adauga treptat faina. Omogenizeaza.
4. Pune treptat zaharul vanilinat, untura, zaharul, si laptele cu drojdia. Amesteca, apoi framanta.
5. Imparte aluatul in doua.
6. Trece cu sucitorul peste fiecare bucata de aluat, ca sa obtii o foaie cat mai subtire.
7. Decupeaza romburi din foile de aluat si cresteaza-le pe fiecare, in mijloc (fa-le o gaura, cum s-ar spune), dupa care trece prin orificiu unul din colturi.
8. Prajeste acesti ciurigai in ulei incins.
Serveste-i cu zahar pudra.
Răspunde Raportează
Anca10 6 februarie 2016  
Urdă=Derivat al laptelui (de oaie) care se obţine prin fierberea şi închegarea zerului rămas de la prepararea caşului sau de la alegerea untului:

“Restul ce a rămas după ce a scos caşul se numeşte izvarniţă, pe care punând-o în căldare o fierbe şi, când fierbe, toarnă o cantitate oarecare de lapte dulce nefiert de oaie, amestecă cu un lemn crepat în mai multe bucăţi care se numeşte şterţ. Şi din amestecul acesta se iveşte la suprafaţă un fel de smântână, pe care o culege cu o lingură mare (găvan) şi o pune în strecurătoare; aceasta este urda, care e dulce şi foarte gustoasă, însă se primeşte în cantitate mai mică ca şi caşul”

Un aliment de bază din gastronomia maramureşenilor,socotit o delicatesă, consumat doar vara (nu se conservă pe timpul sezonului rece dar se poate congela,desi nu mai are acelasi gust bun,la decongelare).Plăcintele cu urdă si smîntînă alături sînt foarte gustoase. “Şi a si colo, la vară / Şi cu urdă dulce iară”
Răspunde Raportează
Anca10 6 februarie 2016  
Reteta BALMOS :

-una veche,de demult:“Se pun două găvane de jintuit în căldăruşe, apoi un găvan de lapte dulce şi un găvan de apă. Când e prea dulce, se adaugă lapte acru. Căldăruşa se pune apoi la foc şi se fierbe în clocot ½ oră, mestecându-se mereu. Se adaugă în urmă făină de mălai, «ca pentru coleşă» şi se mai fierbe în clocot 15 min., apoi se amestecă în jur cu coleşerul până ce iese untul din jintuit de trece peste balmoş”.

-una mai moderna(balmosul se prepara la ceaun dar se poate face si in bucatarie):
1 kg faina de malai;200gr. unt,2 litri de smintina,sare;1,5 litri lapte acru pt servire.
Se pune la topi,la foc mic,untul,apoi se adauga smintina si sarea si se amesteca bine.Dupa ce s-au incins pe foc se adauga treptat malaiul si se amesteca pina cind untul iese la suprafata;se lasa la foc iute pina se formeaza la suprafata,o crusta.Se maninca cu lapte acru.(reteta este una care se practica la complexul Lostriţa din MM)
Răspunde Raportează
Anca10 6 februarie 2016  
Reteta de cociune:

3 picioare de porc
2 morcovi
o bucată de ţelină
300 grame de carne
7 căţei de usturoi
piper boabe
sare
boia
picioarele de porc,se fierb în 7l de apă cu sare,vreo oră jumate,se adaugă legumele şi se mai lasă la fiert incă jumate de oră,după care se pune carnea tăiată cuburi şi câteva boabe de piper negru.
Se mai fierbe încă o oră,apoi se pune usturoiul zdrobit şi sare,dacă mai trebuie.Se mai lasă la fiert încă 2 min,apoi se scot picioarele,carnea şi legumele.Legumele se pot arunca.De pe picioare se ia cât se poate carnea şi cartilagiile şi se pun în câteva vase,în mod egal.Se pune şi carnea,iar zeama rămasă se strecoară şi se pune cu polonicul peste carne.Se lasă să se răcească,apoi se pun în frigider.Se presară boia deasupra.
Răspunde Raportează
Anca10 5 februarie 2016  
Reteta pentru Hrenzele:

aceasta reteta are mai mult de 150 de ani....dar nu e cea mai veche:
INGREDIENTE
1,500 kg cartofi (10 cartofi)
3 oua
4 linguri faina
1 plic praf de copt
2-3 catei de usturoi
1 lingurita sare
piper
ulei
-Se curata cartofii si se dau pe razatoarea mica sau in robotul de bucatarie.
Se amesteca cu ouale, faina, praful de copt, usturoiul tocat marunt, sare si piper. Se pune intr-o tigaie putin ulei. Cand se incinge se pune din compozitie cu ajutorul unui polonic, aluat in forma cat mai rotunda, cat palma.
Se prajesc pe ambele parti. Dupa ce se scot se pun pe un servetel pentru a se scurge excesul de ulei.
pe cit de simpla-i reteta,pe atit de gustoase-s hrenzelele.
Pofta!
Răspunde Raportează
Anca10 5 februarie 2016  
MIEL UMPLUT pentru masa de Paste
Este nelipsit de pe masa maramuresenilor, în ziua de Paste.Face parte din tradiţie...azi,la fel ca in vechime.

Ingrediente:
Un sfert de miel,partea din faţa,cea cu coastele –cam2,5 kg
Maruntaie de miel,ficat,rinichi,plamân,inima
Un muschiulet de porc am pus eu,puteti sa puneti carne de miel sau de pui
200 gr pâine uscata
6 oua fierte
7 oua crude
Lapte pentru înmuiat pâinea
2 linguri pesmet
Sare,piper,boia de ardei
Ulei
patrunjel verde 2 legaturi
ceapa verde 2 legaturi
marar verde
usturoi verde 3 fire
trei crengute de rozmarin
-Mielul se spala,se curata de eventualele firisoare de blana.Pe langa picior,se face o despartitura,un „buzunar”,desfacand cu grija pielea de catre coaste.Daca totusi se rupe,puteti sa-l coaseti cu ata,nu este nici o problema.
Daca nu va place gustul carnii de miel,puteti sa-l opariti in apa cu putin otet sau e suficient sa-l tineti in apa cu putin otet inainte de a-l pregati.
Maruntaiele se fierb si se taie marunt.
Ceapa,patrunjelul si usturoiul se taie marunt si se calesc in putin ulei.La final adaugam putina boia de ardei.
Se fierb si cele 6 oua. Painea uscata se pune la inmuiat in laptesau zeama in care au fiert maruntaiele.Apoi o stoarcem si o punem peste maruntaie.La fel si verdeata,apoi mararul tocat marunt.Ouale fierte le punem in umplutura.
Cele 7 oua le batem impreuna cu sare si piper si cele 2 linguri de pesmet,le punem peste celelalte ingrediente.Amestecam totul,gustam si mai condimentam daca este cazul.E bine sa fie ceva mai condimentata umplutura.
Nu ezitati sa puneti paine in umplutura,ea este cea care va tine compozitia legata si nu numarul mare de oua asa cum se crede.
Carne de miel o saram si inauntrul buzunarului facut si in exterior.Apoi punem umplutura inauntru.Nu trebuie sa fie exagerat de plin,pentru ca altfel riscati sa crape in timp ce se coace.Veti vedea ca se „cam umfla’n pene” dumnealui.Coaseti frumos deschizatura pe unde ati introdus umplutura.Puneti deasupra putin ulei si boia de ardei.
Va sta la cuptor cam o ora si jumatate .Cu cat este mai mare cu atat timpul de coacere va fi mai indelungat.
Verificati carnea de langa picior daca este facuta.Nu intepati partea cu umplutura,altfel va crapa si nu cred ca doriti asta. Se scoate din tava pe un platou si se lasa sa se raceasca. Se taie abia dupa ce s-a racit complet.
Răspunde Raportează
FELICITA 5 februarie 2016  
Un album suuuuperb>
Răspunde Raportează
Anca10 5 februarie 2016  
Maramuresul e superb....albumul arata doar cite ceva din acest loc..Ma bucur ca-ti place
Răspunde Raportează
FELICITA 5 februarie 2016  
Succes sa mai postezi poze.
Răspunde Raportează
VADUVA 17 martie 2015  
Sincer, am recunoscut cateva poze cu Manastirea din Barsana, de acolo am socrii, dar unele regionalisme nici acum nu cunosc intelesul, dar imi place zona...
Răspunde Raportează
Anca10 17 martie 2015  
pt regionalismele intilnite in acest Album,intelesul e dat in descrierea fotografiei....
Manastirea din Barsana este facuta,cap-coada de localnici.Se gasesc pe net,amanunte despre manastire....
Răspunde Raportează
VADUVA 17 martie 2015  
Am inteles din pagina, eu m-am referit ca in zona am intalnit unele regionalisme , la care trebuia sa fiu foarte atent , si sa intuiesc la ce se refera...aici pe pagina este foarte explicit.
Răspunde Raportează
Anca10 17 martie 2015  
ok....oamenii cunosc si vorba domnilor....si probabil ti-ar fi explicat daca intrebai...dar limbajul cu regionalisme,e parte din ei si din viata lor....nu cred ca il vor lasa vreodata,uitarii
Răspunde Raportează
nelutu 6 decembrie 2014  
da , frumos imi place, cuvinte vechi si frumoase o parte le cunosc si eu de la tara de la bunici . !!! sanatate si Sarbatori FERICITE !!
Răspunde Raportează
Anca10 6 decembrie 2014  
multumesc,la fel sa ai si tu!
Răspunde Raportează
andruta 4 noiembrie 2014  
Traiesti intr-un loc de poveste..
Am vizitat si eu MM in vara lui 2012 si am ramas placut impresionata de locuri si de oameni. Daca n-ar fi atat de departe, cred ca in fiecare vara mi-as face concediul in aceasta zona a tarii.
M-am delectat minute in sir parcurgandu-ti albumele. Felicitari pentru ele !
Răspunde Raportează
Anca10 4 noiembrie 2014  
ma bucur sincer,ca iti plac abumele!
Răspunde Raportează
Florina 31 octombrie 2014  
Esti ca o zvarluga ! Am folosit expresia dar nu stiam de la ce vine..
Răspunde Raportează
Anca10 31 octombrie 2014  
ii mai spune si Nisipar,e un peste iute ca si ţiparul,sta mai mult pe fundul apelor statatoare sau lente...dar e mic,cit palma si nu e gustos;e hrana pentru pesti mari,folosit ca momeala
Răspunde Raportează
doruclapa 30 octombrie 2014  
Facem un Fircău?.....Tromf, tuz ,craiță foarbă
Răspunde Raportează
Anca10 30 octombrie 2014  
tuz stiu ca e cureaua de la îmblăciu(un fel de luceag,cu care se bat snopii la treierat manual);fircău nu stiu ce este;fircălit=mizgalit sau scris urit;craiță foarbă si tromf nu stiu ce sint.....no,fă bine si zi-ne tu....
Răspunde Raportează
doruclapa 30 octombrie 2014  
tuz=As-ul de ghinda(treflă)
de verde (romb)
de rosu (inima rosie)
de dâbă (frunza neagră)

Fircău/filcău =denumirea jocului (cam greu de explicat)
Fircău= trirerul(trieșu)in varianta cartilor de joc ungureștisau dama invarianta cartilor de poker

Crraiță=decarul
Foarba =cea mai slaba/mica carte din mana
La tronf ai dat tu explicatia

doruclapa.sunphoto.ro/Poze_faine/100745104
Răspunde Raportează
Anca10 30 octombrie 2014  
MS fain!
Răspunde Raportează
Anca10 30 octombrie 2014  
bibilicele tale sint foarte harnice culegatoare....prune si napirci...sa tot maninci!
Răspunde Raportează
Florina 28 octombrie 2014  
Si la noi se zice tot butoi, dar huiduma inseamna cineva gras, deformat...
Răspunde Raportează
Anca10 28 octombrie 2014  
butoiul cu capac detasabil e tonul;o matahala de om poate fi si gras
Răspunde Raportează
BimotatArdelean 27 octombrie 2014  
Fain porcu astai numa bun de craciun saracu poate e carnat de mult.
Răspunde Raportează
Anca10 28 octombrie 2014  
daaaa.....
Răspunde Raportează
Anca10 27 octombrie 2014  
în comunele Bistra, Poienile de sub Munte, Repedea, Rona de Sus, Ruscova și Vișeu de Sus(din MM)se vorbeste inca limba huțulă;regionalismele din MM nu trebuiesc confundate cu aceasta limba,care nu este ucrainiana,desi locuitorii din aceste sate,care vorbesc limba huțulă,sint considerati ca fiind de etnie ucrainiana;insa,ei sint hutuli,traiesc alaturi de romani,saşi si ucrainieni(ucrainienii fiind preponderenti in satele de la granita cu Ucraina).Huțulii traiesc in Polonia,Slovacia,Ucraina,nordul Maramuresului si nordul Bucovinei;ei se considera daci slavi;caii lor,numiti huțuli sint singurii cai pur singe ,romanesti,care au rezistat pina azi;sint cai de munte,foarte rezistenti si adaptati conditiilor de munca si clima montane;ei cresc liberi,cu sutele in obcinele Bucovinei;hergelia de la Lucina,(in Bucovina) este renumita in Europa.
Răspunde Raportează
Florina 27 octombrie 2014  
Parca nicaieri esenta sufletului romanesc nu s-a pastrat asa pur si frumos ca in MM !
Răspunde Raportează
Anca10 27 octombrie 2014  
da...este un nucleu de folclor,traditie si obiceiuri,unic in lume si printre f putinele ramase....strainii stiu asta si apreciaza
Răspunde Raportează
doruclapa 25 octombrie 2014  
????se fierb la foc mic sa iasă o zamă limpede))))))))
Răspunde Raportează
Anca10 25 octombrie 2014  
cum vrei tu,asa o faci....dar limpede o sa fie zama daca o strecori prin tifon impaturit in doua....sau in 9? :)))
Răspunde Raportează
manu10 12 octombrie 2014  
mda, draguta mm-anca :)
Răspunde Raportează
Anca10 23 octombrie 2014  
MS!
Răspunde Raportează
MAIDINROMANIA 3 octombrie 2014  
Prin promovare nu mă gândeam la determinarea celor din Băilești de ex. să vb. în grai MM-an, ci mai mult la conservarea dialectului. La noi se pierd regionalismele. După 90 ne-a mai rămas doar accentul... Ca o anecdotă, niște consăteni au plecat în Germania la o lună sau 2 după Revoluție. După (doar) vreo 10 ani, întorși în vizită, ne-au surprins cu româna lor dialectală veche de un deceniu, care la noi se schimbase deja chiar și ca accent... fetița lor care la plecare era preșcolară vorbea fix ca în anii 70-80... când a auzit-o o femeie mai în vârstă de la noi a exclamat "vorbești fix ca bună-ta". Nevorbind română decât între ei, în familie, au fost feriți de influențe... :)
Răspunde Raportează
Anca10 3 octombrie 2014  
pai tocmai asta ziceam....acasa,in MM,oamenii vorbesc intre ei,asa cum vorbeau si bunicii lor...si nu cred ca va fi altfel,deoarece,in ultimii ani mai ales,ei au vazut multe si au devenit odata in plus moroseni...pt ca au vazut multe in ro dar si in toata Europa,obligati fiind sa munceasca aiurea,pt ca in noua epoca post-decembrista, toate sursele de venit le-au fost inchise si pradate...minele,padurile,pasunile,fabricile...
Răspunde Raportează
MAIDINROMANIA 3 octombrie 2014  
da, trist, bine că nu uită cine sunt! la noi oamenii sunt mult mai permeabili la influențe...
Răspunde Raportează
MAIDINROMANIA 3 octombrie 2014  
Ha! Foarte interesant! Unele sunt folosite și la noi (jud. HD). Nu credeam că au o circulație atât de largă...
Pe altele nu le avem deloc. Altele au sensuri ușor schimbate: chefe = perie; altele au pronunții ușor diferite: țarcă în loc de sarcă... Ale noastre au cam ieșit din uz, și începem să le uităm...

V-ați gândit bine să le promovați. Felicitări!

O inițiativă asemănătoare:
luciansin.files.wordpress.com/2012/04/dictionar-complet2.pdf

Căutând-o, am dat peste asta:

groparu.ro/v-am-spus-si-va-repet-maramures-nu-e-romania/
Răspunde Raportează
Anca10 3 octombrie 2014  
pt mine,acasa,e MM,cu morosenii lui si graiul lor cald.
e amuzantă povestioara.... "o zighere ghe lictări"=o găleată cu magiun(marmeladă de prune);"o vighere ghe sămătişă!"=o găleata cu brinză dulce de vacă;lictar=magiun ;"ghe"=de...insa sunetele nu-s nici <ghe> si nici <de>......"ghe" suna asa cum il auzi in MM.
Răspunde Raportează
MAIDINROMANIA 3 octombrie 2014  
la noi: vadră= găleată; liftari = magiun (mai e numit și sâlvoi sau sâlvăiță); zămăcișă = brânză dulce de vaci;

cât despre sunete, alfabetul literar nu are echivalent pentru unele specifice doar graiurilor regionale; și eu am problema asta cu transcrierea fonetică... tare aș vrea să învăț să scriu "în limba mea"...
Răspunde Raportează
Anca10 3 octombrie 2014  
am vazut site-ul si mă gindeam că poate ne traduce d-nul mortangergely.sunphoto.ro, legea lui Arhimede,spusă de o elevă din Bihor:“Un lucru cioflincat intr-un tău pociomostaste hăpt atâta apă pont cât ii tarhetu’ lui.”
Răspunde Raportează
MAIDINROMANIA 3 octombrie 2014  
:)) bihorenii și, parțial, cei din jud. Arad au un dialect mult deosebit de cel din zonele înconjurătoare... Am avut doi colegi care atunci vorbeau în dialect între ei nu-i înțelegea nimeni... mai ceva ca o limbă străină...
Răspunde Raportează
Anca10 1 octombrie 2014  
inseamna ca le sti gustul....asa fierbinti,sa le dai dintr-o palma-ntra-alta....cu aburii unduindu-se ...ademenitori....
Răspunde Raportează
doruclapa 29 septembrie 2014  
Faină leveșe.Văd că are țubace(copănele cică)și poprică iute (chili cică.Și coloarea-i mandra tare.ioi,ioi sau wow.
Răspunde Raportează
Anca10 29 septembrie 2014  
asa e...o maninci cu ochii....
Răspunde Raportează
FELICITA 25 septembrie 2014  
No, forte fain,asamenea vorbe nu am auzat de mult.Felicitari ptr album,deosebit.
Răspunde Raportează
Anca10 25 septembrie 2014  
sigur sint folosite si in Bistrita,in vorbirea curenta,multe din regionalismele Transilvaniei si Ardealului,care se regasesc si in MM...mai mult in mediu rural....ms pt apreciere!
Răspunde Raportează
FELICITA 25 septembrie 2014  
Cu mare drag.
Răspunde Raportează
BimotatArdelean 23 septembrie 2014  
Mama cat de bine arata pancovele ca mi sa facut dor de ele dupa masa ma duc la Toaca la bunici sa adun pere tari care se pun pe iarna apai oi rugao pebuna sa plamadeasca niste pancove ca tare ami plac.
Răspunde Raportează
Anca10 23 septembrie 2014  
cu faina de casa si mina de bunica,negresit ies f gustoase pancovele dar si alte coptaturi.Pofta buna!
Răspunde Raportează
botanhoratiu 21 septembrie 2014  
Foarte interesant albumul, multe cuvinte se folosesc si pe Valea Somesului Mare. Felicitari, chiar avem nevoie sa ne aminteasca cineva din cand in cand de identitatea noastra.
Răspunde Raportează
Anca10 21 septembrie 2014  
nu e nevoie sa aminteasca nimeni nimic....e necesar ca noi sa nu uitam cine sintem...ms de apreciere!
Răspunde Raportează
anonim
flory 17 septembrie 2014  
tare interesante is tate
Răspunde Raportează
anamariab 16 septembrie 2014  
no spune-mirogu-te ce e groscioru, Continutul olului?albumul asta-mi aduce aminte de rude de pe langa Cluj unde nu am mai fost de 20ani(cred)
Răspunde Raportează
Anca10 16 septembrie 2014  
am pus "traducerea" la fiecare poza,in descrierea pozei :) sigur,amintiri frumoase ti-a stirnit acest album.....
Răspunde Raportează
doruclapa 16 septembrie 2014  
Senzational album.Nu cred ca exista altundeva in tara grai si port mai fain ca-n Maramu.Se vede ca ati fost si sunteti adevaratii Daci liberi cei pe care nici faimosul imperiu roman nu i-au putut invinge .Multe din regionalismele si arhaismele din Maramu coincid cu cele de pe valea Somesului.Felicitari,
Răspunde Raportează
Anca10 16 septembrie 2014  
M-am suit in dealul Clujului,ta,ra,ra,ram,
Sa-i culeg o floare badelui,ta,ra,ra,ram,
In padure singurea,
Sa-i culeg o viorea,
M-am suit in dealul Clujului ta,ra,ra,ram.
........
........
........
M-am suit in dealul Clujului,ta,ra,ra,ram,
Sa astept in calea badelui,ta,ra,ra,ram,
La izvoare langa fag
Unde ne-o fost locu drag
M-am suit in dealul Clujuluï,ta,ra,ra,ram.

....si le zice Ana Pop Corondan tare bine,dar nu numai ea...

cum se inteleg doi frati buni?...asa-i un morosan cu un clujan..
Răspunde Raportează
doruclapa 16 septembrie 2014  
No multam fain de hore.Faina aducere aminte-ai pus pa inima me.Maxi Respect.
Răspunde Raportează
Anca10 16 septembrie 2014  
cu placere!Oooo.....da mai is multe faine,de pe la voi....asta mi-a venit acu in minte...sa-ti invioreze ziua....
Răspunde Raportează
mortangergely 15 septembrie 2014  
Frumos si in acelasi timp interesant majoritatea cuvintelor se mai folosesc si la noi înca.
Răspunde Raportează
Anca10 15 septembrie 2014  
ma bucur ca-ti pare interesant albumul...multe din cintecele si dansurile bihorene sint cunoscute si apreciate,in maramu...
Răspunde Raportează
BimotatArdelean 12 septembrie 2014  
Foarte fain maciesul anflorit zis Ruja ami aminteste de copilarie adunam bulbu cu seminta si bunica ne facea ceai pentru dureri abdoninale colici ;si dulceata e foarte buna . frumos tare tot ce postati sa va dea domnu numai bine sa puteti continua ceea ce va place.
Răspunde Raportează
Anca10 12 septembrie 2014  
Pasta de macese,facuta la foc mic,intr-o saptamina....e f gustoasa... :)
Răspunde Raportează
irisg 12 septembrie 2014  
Esti o persoana speciala care stie sa vada frumusul in tot ceea ce o inconjoara. Adevarata este vorba ca 'frumusetea este in ochii celui care priveste'.
Răspunde Raportează
Anca10 12 septembrie 2014  
fiecare e special...iar frumosul exista,fie ca avem ochi pt el sau nu....ma bucur ca iti place albumul
Răspunde Raportează
Trimite mesaj Înapoi Nu poți trimite un mesaj fără conținut! Nu este permisă folosirea de cod HTML in mesaje. Mesajul nu a fost trimis din motive de securitate. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.ro Mesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.ro Mesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Ati trimis prea multe mesaje in ultimul timp. A apărut o eroare în timpul trimiterii mesajului. Vă rog încercați din nou. Mesajul a fost trimis.